Actele de limbaj – reper în formarea competenței de comunicare în limba română ca limbă a doua (instituții de educație timpurie)
Abstract
Conform teoriei actelor de vorbire elaborată de filosoful englez J. Austin limbajul are nu doar o funcție descriptivă, el este folosit pentru realizarea unor acțiuni având diferite scopuri [1]. In felul acesta, teoria in cauză se bazează pe conceptul de acțiune înfăptuită prin utilizarea limbajului in situații concrete de comunicare. Create de fiecare popor pe parcursul evoluției sale istorice în care s-a cristalizat “gama emotivă” a comunității date acestea, în diverse izvoare lingvistice, poartă denumirea de „acte de vorbire”, „clișee”, „expresii verbale”, „construcții stabile”, „acte comunicative etc. De aici o trăsătură specifică pentru astfel de construcții rezidă din faptul că ele reprezintă elementul esențial al oricărei culturi naționale, exprimă bogata experiență populară, accentuând obiceiurile, modul de viață, condițiile de trai, ce sunt individuale și specifice poporului dat.
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International License.